Un tânăr militar venea mereu acasă noaptea târziu şi zdrang, bang cu cizmele de perete, după ce le scotea din picioare.
Într-o zi, vecinul:
- Auzi, vecine, te rog mult, nu mai izbi cizmele alea de câte ori vii acasă, că mă ţii aşa de luni de zile şi ma tot trezeşti în miez de noapte.
Vine militarul a doua zi, ca de obicei, noaptea târziu, zdrang prima cizmă... şi-şi aminteşte: "Aoleu, am uitat de vecinu’... Ia s-o pun eu p-astalaltă uşurel jos. Sper că nu l-oi fi trezit deja."
După vreo oră, vecinu’, la uşa ăstuia:
- Izbeşte şi cizma ailaltă să mă pot culca odată.
